E cald !!!Ma gasesc undeva pe la etajul cinci,imbracat in sudoare si Nivea saraca nu mai face fata…Nivea,ce nume dulce!O las sa imi asupreasca porii cu jocurile ei tandre de deodorant.Iti multumesc Nivea ca imi esti aproape !Nivea iti multumesc ca reusesti sa ma ascunzi de propria putoare!Nivea,cum se face ca te gasesc pe rafturile atator magazine ?Cu toate astea , tu imi spuneai ca imi esti fidela….Eu te cred….Ce ne facem cand avem de confruntat asa de multe dezamagiri olfactive?Ceva pute!
Mai ales in zilele de vara,alergand prin Bucurestiul haotic,dand peste tot de caini vagabonti si miors de ghena.Unde sa fugi?De cine?Apare intrebarea:de ce am venit aici?
Nu e o intrebare de calibru existential,dar totusi…..
Esti inconjurat de atatia oameni,insa,pe de alta parte,ai un sentiment al pustiului,al izolarii:incepe de la metroul arhiaglomerat de ora 14 si se termina cu metroul de ora 11:20 de la Gara de Nord,cu putini oameni si cu o voce care te atentioneaza cu privire la urmatoarea statie.Cand mai iei in considerare si acest asalt termic,te apuca toate sudorile…te simti ca si cum ai fi in….
Ce o fi iadul?Sartre avea o propunere teoretica in “Cu usile inchise”:sa trebuiasca sa suporti niste oameni o eternitate…Poate o alta varianta ar fi sa umbli de unul singur la 40 de grade,cautand umbra,gasind-o si apoi fiind dezamagit ca si acolo este cald,numai ca nu este lumina.Ce te faci apoi cand se lasa noaptea si totusi asfaltul inca ne imbie la senzatii termico-olfactive?Induri ,astepti….
Asa ca poate nu e musai lumina de vina.Poate prea multe betoane,poate prea multa monotonie si tristete ce intra in componenta asfaltului pe care calcam in fiecare zi,umbland de colo colo.Cine se mai simte bine intre patru pereti?Si mai spunem ca iubim animalele…
Ajungem sa ne taraim:din metrou in autobuz,din autobuz in tramvai,etc etc.Ajungem vreodata undeva?Undeva unde sa conteze cu adevarat prezenta noastra.Nu stiu.
Avem certitudinea ca ne asteapta un dus placut ,dupa inca o zi de munca pe care o vom repeta ceva timp de acum incolo.Apoi ne suna prietenii ,va incepe sedinta de clubbing.
Iar o luam pe Nivea in brate,zicand:”Iti multumim Nivea ca nu lasi ca narile altora sa se imbie de adevarata noastra natura si ne ascunzi de aceasta perspectiva jenanta,care ne-ar pune intr-o situatie neplacuta,singura de o asemenea factura,doarece noi in restul timpului suntem fericiti si multumiti cu cine suntem,de cine suntem si pentru cine suntem.”Puuufff!!!!
